|
Miturile memoriale sunt
pastratoarele faptelor ancestrale si se poate presupune ca ele au
inregistrat fie psihoze colective provocate de evenimente de mari
proportii cu caracter insolit (ipostezele cunoasterii focului,
revolutia agrara), fie incercarea empirica de a explica diverse
fapte neobisnuite,
petrecute de obicei la confluenta existentiala a
doau populatii de nivel spiritual foarte diferit. Aici se pot
subclasifica mai multe manunchiuri mitologice, pe care le-am putea
numi :(a) interferenta erelor (miturile varstei de aur a salbaticiei
arcadice, adica preagrare, dar si miturile animalelor fabuloase, de
la popoarele de maimute vorbitoare-poate hominizii, pana la balauri
si dragoni -descriind primele contacte ale omului cu regnul animal
in genere sau infatisarea, vazuta hipertrofic, a unor fosile pe
atunci inca vii, cunoscute azi din paleontologie) ; (b) omul
primordial (primele grupuri umane care au inceput a se socoti
superioare animalelor si chiar hominizilor coexistenti dar -
constranse de mutatia agrara, apoi de cea neolitica sa paraseasca
raiul liber al cadrului salbatic -si-au exprimat regretul izgonirii
din acel rai sau dintr-un teritoriu edenic parasit in urma altei
constrangeri ; (c) revelatia initiala (descoperirile inteligentei
primordiale : iubirea, familia, cunoasterea de sine si cunoasterea
cadrului- de unde si impactul intre moral si amoral, definint prima
data notiunea de imoralitate, ca si ciocnirea inevitabila intre
inteligenta si candoare, intre cunoastere si ignoranta, iar in
simbol- intre spiritul divin si spiritul luciferic) ; (d)
evenimentele insolite (categoria dintre viziunea profetului Iezechil
si prabusirea fiului solar Phaethon) ;(e) inventia uneltelor (armele
si mecanismele magice, vehiculele pendente de imblanzirea calului,
corabiile salvatoare de la potop, carele ceresti) ; (f) modificarile
conditiei umane (revolutiile succesive :pastoreasca, agrara,
neolitica, metalurgica-implicand, odata cu inchegarea treptata a
societatii umane, si schimbarea structurala a modului de trai, de
relatii si interese, ca si a tipului de alimentatie, odata cu
inventarea satului, cetatii, statului si a ordinii sociale) ; (g)
razboaiele ceresti (conflictele de dimensiuni apocaliptice, intre
categoriile de divinitati adverse, traducand fie impactul omului cu
dezlantuirile extraordinare de forte naturale, fie observarea
empirica a unor dereglari astrofizice) ; (h) potopul si
reconstructia universului postdiluvian (invaziile acvatice sau
solare, urmate de repunerea in ordine a regiunilor afectate, uneori
poate la scara sincronic planetara).